Conform datelor de la Institutul de Pneumologie Marius Nasta, la nivelul
Uniunii Europene consumul de tutun este responsabil pentru:
– aproape 700.000 de decese în fiecare an,
– decese premature, aproximativ 50% dintre fumători mor cu aproximativ
14 ani mai devreme.
În ciuda progreselor considerabile înregistrate în ultimii ani, numărul
fumătorilor în UE este încă ridicat – 26% din populația totală și 29% dintre
tinerii europeni cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani fumează.
În ceea ce privește consumul de tutun, în România 30,7% dintre adulții cu
vârstă de minimum 15 ani (40,4% bărbați și 21,7% femei) consumă curent o
formă de tutun: țigări convenționale, dispozitive electronice sau produse cu
tutun încălzit.
Aproape jumătate din populația României declară expunere cel puțin o dată pe
săptămână la tutun, conform Eurostat, 2019.
Care este profilul fumătorului roman? Cei mai mulți consumatori de tutun sunt
persoanele din rândul persoanelor cu studii medii, urmate de persoanele cu
studii postliceale și studii superioare, iar pe ultimul loc persoanele cu cel mult
10 clase, o diferență semnificativă dacă o comparăm cu alte state Europene unde
persoanele cu studii superioare au cel mai scăzut procent de fumători.
Dependența de tutun este o BOALĂ și nu este un obicei, un viciu, o plăcere, o
libertate sau alegerea unui stil de viață. Un trend destul de bine cunoscut îl reprezintă consumul țigărilor neconvenționale după cum afirmă Prof. Dr. Florin Mihălțan, președinte ENSP (European Network for Smoking and Tobacco Prevention).
Țigările neconvenționale „conțin o cantitate mai ridicată de nicotină, comparativ
cu țigările clasice și au un potențial adictiv ridicat, studiile demonstrând că
adolescenții care încep să utilizeze țigări electronice în mod regulat sunt de 4 ori
mai predispuși să fumeze țigări convenționale după 18 luni. Trebuie să menționez că efectele consumului de țigări neconvenționale nu au fost studiate timp îndelungat pentru a se cunoaște cu certitudine efectele lor pe termen lung.”
precizează asist. univ. dr. Luiza Ana Iorga.
Renunțarea la fumat presupune combinarea următoarelor componente:
- educație terapeutică: explicarea dependenței de tutun, a consecințelor asupra
sănătății, a beneficiilor renunțării la fumat și a mecanismului de acțiune a
terapiei specifice;
- terapie cognitiv-comportamentală
- identificarea factorilor comportamentali specifici, creșterea motivației și
reducerea temerilor;
– farmacoterapie.
(sursă informații text Institutul de Pneumologie Marius Nasta)